ŞCOALA GIMNAZIALĂ  „ION ŞUHANE”

FRUMOSU

JUDEŢUL  SUCEAVA

Nr. tel. / fax 0230/576365

e-mail: scoalaionsuhane@yahoo.com

Nr.  1773/ 10.12.2014

 

PROIECT DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ

2013-2017

“O ŞCOALĂ PENTRU TOŢI, O ŞCOALĂ PENTRU FIECARE!”

DIRECTOR,

PROF. LILIANA NIGA

ARGUMENT

Proiectul de dezvoltare instituţională pentru perioada 2011-2015 s-a realizat plecând de la o radiografie complexă şi realistă asupra mediului extern în care activează instituţia de învăţământ şi asupra mediului organizaţional intern.

Tehnicile de analiză SWOT au permis o evaluare echilibrată şi exigentă a resurselor şi mijloacelor, a impactului pe care factorii socio-economici, conjuncturali şi politici îl au asupra activităţii unităţii.

Planul de dezvoltare instituţională are în vedere eliminarea "punctelor slabe", a cauzelor generatoare şi a riscurilor asociate, înlăturarea "ameninţărilor" sau atenuarea efectelor acestora.

      Stabilirea scopurilor strategice a pornit de la identificarea "punctelor tari" (care reprezintă capitalul de referinţă) şi a "oportunităţilor" oferite de cadrul legislativ sau de comunitate.

      Scopurile strategice asumate izvorăsc din realitatea obiectivă constatată la nivelul unităţii şcolare, corelate cu nevoile de educaţie şi calificare reclamate de societate.

      Analiza  condiţiilor  socio-economice  şi  proiectarea  traiectoriei  de  dezvoltare  s-a  făcut  pe  baza programelor existente la nivel local şi regional, a evoluţiei previzibile a fenomenului economic pe termen mediu şi lung, valorificând datele, prognozele şi documentele elaborate de Consiliul Local Frumosu, Primăria Comunei Frumosu şi Inspectoratul Şcolar al Judeţului Suceava.

      S-au luat în considerare ideile desprinse din proiectele întocmite la nivelul catedrelor şi comisiilor, a compartimentelor funcţionale organizate la nivelul unităţii, consultările cu elevii, propunerile avansate de comitetele de părinţi, de reprezentanţii comunităţii locale şi de agenţii economici - parteneri tradiţionali ai instituţiei.

      Programele Ministerului Educaţiei Naţionale şi ale Guvernului României privind reforma şi modernizarea învăţământului românesc sunt temeiul direcţiilor principale de dezvoltare instituţională în perioada 2013-2017.

      Într-o lume a noului şi a schimbărilor, şcoala trebuie să promoveze incluziunea, valorile şi practicile societăţii  democratice. Misiunea ei este să orienteze tânăra generaţie spre împlinirea în viaţa privată şi publică.

      Performanţele obţinute în ultimii ani de Şcoala Gimnazială “Ion Şuhane” Frumosu ne îndreptăţesc în asumarea unor obiective manageriale care să pună în operă intenţia de dezvoltare instituţională  a  colectivului didactic şi să orienteze         interesul de formare şi instruire a elevilor.

CONTEXT LEGISLATIV

       Legile şi documentele  care stau la baza elaborării P.D.I.

               Acest Proiect de dezvoltare instituţională a fost conceput în conformitate cu următoarele acte normative:

• Legea Educaţiei Naţionale 1/2011;
• Legea 128/1997 privind Statutul Personalului didactic si Legea 349/2004 pentru modificarea şi completarea Legii 128/1997 privind Statutul personalului didactic;
• Planul managerial pentru anul scolar 2013-2014 al Inspectoratului Şcolar Judeţean Suceava;
• Ordinele, notele, notificările şi precizările Ministerului Educaţiei Naţionale.
• Programul de Guvernare pe perioada 2005 – 2008, capitolul Politica în domeniul Educaţiei;
• Metodologia formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar;
• O.M.Ed.C. nr. 4925/08.09.2005 cu privire la Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar cu completările şi modificările ulterioare.
• Raportul I.S.J.Suceava, privind starea învăţământului în judetul Suceava în anul şcolar 2012/2013;
• OMEN nr. 492/ 29.08.2013 cu privire la organizarea şi desfăşurarea evaluării naţionale, şi anexele;
• ORDIN nr. 4925/ 29.08.2013 privind aprobarea procedurilor de organizare şi desfăşurare şi a calendarului admiterii în învăţământul liceal şi profesional de stat pentru anul şcolar 2014-2015, şi anexele.
• LEGE nr. 87/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/12.07.2005 privind asigurarea calităţii educaţiei.

CUPRINS

Capitolul I

1.1.            Diagnoza mediului extern

1.1.1.      Prezentarea localităţii Frumosu

1.1.2.      Analiza PEST (E)

1.2.            Diagnoza mediului intern

1.2.1.      Prezentare generală

1.2.2.      Cultura oganizaţională

1.2.3.      Structura unităţii şcolare

1.2.4.      Resurse umane

1.2.5.      Resurse materiale

1.2.6.      Resurse informaţionale

1.2.7.      Resurse financiare

1.2.8.      Analiza SWOT

Capitolul II

2.1. Misiunea şcolii

2.2. Viziunea şcolii

2.3. Valori şi principii cultivate şi promovate de şcoală

Capitolul III

3.1. Ţinte strategice

3.1.1. Reforma şi personalizarea procesului instructive-educativ

3.1.2. Creşterea calităţii fluxurilor de elevi şi asigurarea finalităţilor educative

3.1.3. Îmbunătăţirea standardelor de performanţă a resurselor umane şi a managementului şcolar

3.1.4. Întreţinerea, ameliorarea şi modernizarea infrastructurii şi generalizarea accesului la informaţia electronică

3.1.5. Adaptarea ofertei de educaţie

3.1.5.1. Trunchiul comun

3.1.5.2. Curriculum la decizia şcolii

3.1.6. Optimizarea relaţiilor intersistemice, comunitare şi internaţionale

Capitolul IV

4. Realizarea şi implementarea proiectului

CAPITOLUL I

DIAGNOZA MEDIULUI EXTERN Şl INTERN AL UNITĂŢII ŞCOLARE

1.1. Diagnoza mediului extern

1.1.1 .Prezentarea localităţii Frumosu

 Asezarea omenească cu numele atât de plastic, FRUMOSU, este situată pe cursul mijlociu al râului Moldoviţa şi este încadrată de culmile crenelate ale Obcinii Mari şi cele ale Obcinii Feredeului.

Aici, codrii seculari cu fauna lor bogată şi păşunile intinse au oferit străbunilor condiţii prielnice de locuit.

În aceste locuri, înaintaşii şi-au durat vetre de locuit, care cu timpul s-au înmulţit şi au dus la împlinirea actualei localităţi.

Intemeierea localitatii se pierde in negura vremurilor ce duce pana la legendarele vanatori ale Voievodului Dragos, ca şi localitate este amintită însă abia intr-un document din anul 1709.

Începuturile şcolii se leagă de dorinţa străbunilor de se lumina din înţelepciunea cărţilor. Cu 157 ani în urmă, căţiva copii au început să înveţe meşteşugul slovelor în casa dascălului Ioan Mironovici. Insistenţa întemeietorului învăţământului din comuna Frumosu, sprijinită şi de alţi factori a găsit ecou la autorităţile Câmpulungului. Acestea s-au deplasat în localitate şi au obligat poporul să contribuie cu dări pentru funţionarea şcolii. Văzând dragostea copiilor pentru carte au hotărât să construiască o şcoala. Deşi în intenţia autorităţilor ocupante era de a înfăptuii politica de deznaţionalizare, efortul sătenilor s-a concretizat în crearea unei şcoli cu limbă de predare  romănă.

            În ccea ce priveşte procesul de învăţământ din cadrul şcolii Frumosu nu se deosebea prea mult de cel făcut în toate şcolile din vremea accea : se desfăura în casa parohială, era foarte redus şi se rezuma la învăţarea scrierii şi cititul  cărţilor religioase, însuşirea unor cunostinţe elementare de aritmetică, geografie şi istorie. Metoda principală era aceea a buchisirii şi memorării mecanice, amintirile lui Ion Creangă despre şcoală fiind valabile şi pentru începuturile de aici.

            Spre sfărşitul veacului al XIX –lea, organizarea şcolii intră tot mai mult sub modelul austriac (elevii primesc certificate de absolvire, testemonii, în care li se specifică calificativul BINE sau RĂU).  Deşi educaţia se făcea prin metoda constrângerii, se punea accentul pe educaţia morală, se cultiva respectul faţă de oameni.

            Vechea şcoală din Frumosu, ... ,, a fost aşa cum a fost vremea şi cum au înţeles învăţătorii să o facă, iar învăţământul aşa cum a fost el, a reuşit să impraştie negurile satului şi să indrepte ochii locuitorilor spre locul de unde răsare Soarele » - scria învăţătorul Ion Şuhane.

            Până în anii celui de-al doilea război mondial, preocuparea slujitorilor şcolii este tot mai evidentă în sensul pregătirii copiilor pentru viaţă. Eforturile acestora sunt remarcate în procesele verbale incheiate de autorităţi, în acţiunile întreprinse pentru edificarea materială şi spirituală a şcolii în viaţa comunei, iniţiate de cei ce au muncit în acest locaş de cultură satesc.

            Noi, dascălii de astazi suntem convinşi că inanitaşii s-au srăduit să ne lase ogoare, tradiţii şi pilde de urmat, precum şi sfaturi cum să lasăm urmaşilor noştri ceea ce am agonisit prin muncă şi gândire şi că în acestă transmitere de experienţă şi cultură rolul primordial îl are şi îl va avea întotdeauna ŞCOALA

               “TRECUTUL e răşina miraculoasă în care arde făclia ISTORIEI ca să întreţină căldura permanentului AZI şi să lumineze calea lui MÂINE”.....

                                                                                                              Dumitru Almaş            

Reţeaua şcolară a localităţii Frumosu în anul şcolar 2013-2014 reflectă structura geografică, socială şi economică a municipiului, aceasta fiind următoarea, pe tipuri de unităţi:

- 4 grădiniţe ;

- 2 şcoli primare;

- 1 şcoala gimnazială

La nivel naţional, între 1990 şi 2013 numărul total al populaţiei şcolare s-a redus, numărul cadrelor didactice s-a redus, şi numărul structurilor a scăzut prin comasarea unei grădiniţe şi a două şcoli primare.

1.1.2 ANALIZA PEST(E)

Activitatea oricărei entităţi economico-sociale este influenţată într-o mare măsură de factorii politici, economici, sociali, tehnologici şi ecologici,care se manifestă din mediul în care aceasta îşi desfăşoară activitatea.

Performanţa instituţională este stimulată sau atenuată semnificativ de conjunctura politică şi legislativă, de evoluţia economică la nivel local, regional, naţional şi internaţional, de progresul social intern şi de integrarea în structurile economice şi culturale ale Uniunii Europene.

Cuceririle tehnologice, invenţiile şi inovaţiile în domeniul industrial, precum şi necesitatea de a păstra un mediu natural ecologic pot contribui la eficientizarea procesului instructiv educativ şi la asigurarea finalităţilor educaţionale. De aceea este necesară o radiografie exigentă a mediului în care îşi desfăşoară activitatea instituţia de învăţământ, pentru a identifica oportunităţile pe care trebuie să le valorifice proiectul de dezvoltare instituţională în scopul maximizării rezultatelor. Analiza PEST(E) a permis identificarea următoarelor influenţe în activitatea Şcoala Gimnazială “Ion Şuhane” Frumosu.

Factori politici

ü      Cadrul legislativ, specific învăţământului preconizează descentralizarea şi autonomia sistemului de  învăţământ - Planul strategic al Ministerului Educaţiei Naţionale cu priorităţile: descentralizare, asigurarea calităţii, resurse umane, învăţarea continuă, ofertă educaţională flexibilă, accesibilitate la educaţie, diversitate culturală, standarde europene;

ü      apropierea şcolii de comunitate prin adoptarea unor decizii politice favorabile în administraţie şi finanţare şi existenţa unor strategii de dezvoltare care valorifică potenţialul unităţilor de învăţământ Strategia de dezvoltare a judeţului Suceava 2013-2020, Strategia de dezvoltare a regiunii N-NE pentru perioada 2013-2017;

ü      deplasarea interesului în management de la control către autoevaluare,evaluare şi consiliere;

ü      liberalizarea unor sectoare şi domenii de activitate, precum şi existenţa unor programe la nivel guvernamental cu impact în activitatea educaţională (piaţa cărţii şi manualelor, achiziţiile de material didactic, programe de formare a personalului);

ü      existenţa unor strategii de adaptare a sistemului de învăţământ românesc la standardele europene şi internaţionale;

ü      cadrul legislativ favorabil atragerii de resurse financiare complementare pentru dezvoltarea infrastructurii învăţământului - Programe de finanţare a învăţământului preuniversitar: PRIS (Proiectul pentru Reabilitarea Infrastructurii Şcolare), POR 2007-2013, alte programe;

ü      sporirea resurselor materiale şi informaţionale la dispoziţia unităţilor de învăţământ prin proiecte şi programe finanţate de statul român sau de către organismele europene - programele de dotare a laboratoarelor şi cabinetelor, dotarea cu echipamente sportive, îmbunătăţirea fondului de carte, SEI (sistem educaţional informatizat);

ü       finanţarea de către stat a programelor de asistenţă socială pentru elevi -Programul guvernamental „Lapte - Corn", Programul „Euro 200", acordarea burselor pentru elevii capabili de performanţă "Dinu Patriciu";

ü      existenţa proiectelor de pregătire şi perfecţionare a cadrelor didactice şi a programelor cu finalităţi de educaţie şi formare profesională

ü      cadrul legal favorabil accesului de către unităţile şcolare la fonduri structurale.

Factori economici

ü      cadrul legal favorizează atragerea unor fonduri rambursabile sau nerambursabile de la diverşi agenţi economici (donaţii, sponsorizări) ;

ü      descentralizarea mecanismelor financiare referitoare la finanţarea învăţământului, astfel încât unităţile şcolare să poată valorifica superior potenţialul financiar, uman şi material de care dispun;

ü      orientarea actuală impune translarea interesului unităţilor şcolare spre o cultură a proiectelor;

ü       migraţia forţei de muncă în străinătate conduce la o cerere sporită de forţă de muncă din partea pieţei interne şi externe în diverse calificări şi profesii.

Factori sociali

ü      fluctuaţiile demografice influenţează cifrele de şcolarizare ale unităţilor de învăţământ;

ü      creşterea numărului familiilor monoparentale, creşterea abandonului şcolar, creşterea ratei

infracţionalităţii în rândul tinerilor, creşterea ratei divorţurilor;

ü      oferta educaţională adaptată intereselor elevilor;

ü      aşteptările comunităţii de la şcoală;

ü      rolul sindicatelor şi a societăţii civile modifică obiectivele de dezvoltare instituţională;

ü      cererea crescândă venită din partea comunităţii pentru educaţia adulţilor şi pentru programe de învăţare pe tot parcursul vieţii transformă unităţile de învăţământ în furnizori de servicii educaţionale.

Factori tehnologici

ü      civilizaţia informaţională presupune ca, la intervale relativ scurte de timp,cunoştinţele să fie actualizate şi impune redimensionarea sistemului de formare profesională a cadrelor didactice;

ü       răspândirea tehnologiilor moderne de comunicare şi de tehnică de calcul(internet, televiziune prin cablu, telefonie mobilă etc.) facilitează transmiterea informaţiilor în timp scurt;

ü      rata ridicată a progresului ştiinţific şi tehnologic obligă individul să înveţe pe tot parcursul vieţii, şi implică o reactualizare a cunoştinţelor profesionale pe fiecare treaptă a carierei;

ü      generalizarea practicilor educaţionale inovatoare (AEL, SEI, ) conduce la modernizarea actului educaţional tradiţional;

Factori ecologici

ü      integrarea în Uniunea Europeană presupune respectarea unor norme precise în protejarea mediului de către unităţile şcolare;

ü      educaţia ecologică în unităţile de învăţământ devine prioritară;

ü      prin activitatea sa, unitatea şcolară trebuie să se implice în rezolvarea problemelor de mediu prin implicarea în proiecte ecologice;

ü      economisirea la maximum a resurselor de energie termică, electrică, apă etc. astfel încât să se protejeze mediul înconjurător.

 Concluziile şi interpretările analizei PEST(E) sunt valorificate în elaborarea direcţiilor de acţiune strategică a Şcolii Gimnaziale “Ion Şuhane” Frumosu pentru perioada 2013-2017.

1.2. DIAGNOZA MEDIULUI INTERN

1.2.1.PREZENTARE GENERALĂ

Dacă este să gândim o ierarhie a valorilor instituţionale din învăţământul preuniversitar, Şcoala Gimnazială “Ion Şuhane” din localitatea Frumosu ar ocupa cu siguranţă unul din locurile fruntaşe, bucurându-se de prestigiu şi notorietate dobândite prin întreaga activitate a colectivului şcolii, mândria şi recunoştinţa celor care au absolvit aici, de aprecierea întregii comunităţi locale.

Activitatea şcolii  se referă la arta de a instrui şi a educa generaţia mileniului III, de a-i pregăti pe aceştia să găsească răspunsurile potrivite la provocările zilei de mâine.

Elevii şi corpul profesoral de aici se află pe traiectoria ascendentă a devenirii învăţământului românesc, catalizându-şi acţiunile pe direcţia redimensionării continue a calităţii, sporirii şi menţinerii poziţiei de care se bucură această instituţie şcolară.

PREZENT ŞI VIITOR

Şcoala Gimnazială “Ion Şuhane” Frumosu, nume de referinţă în învăţământul sucevean - imaginea unei şcoli cu rezultate remarcabile.

Am realizat planul de dezvoltare instituţională care cuprinde direcţiilor de acţiune strategică a Şcolii Gimnaziale “Ion Şuhane” Frumosu pentru perioada 2013-2017.

Cine suntem?

Suntem o unitate de învăţământ înfiinţată la începutul secolului al XX-lea, cu rezultate bune, dorită de populaţie; suntem un colectiv a cărui principală calitate este dorinţa de foarte bine materializată prin munca dăruită idealurilor de performanţă; suntem elevii care ştiu ce vor de la viitor şi se pregătesc pentru acest scop; suntem simbolul dăruirii profesionale, suntem NOI, Şcoala Gimnazială “Ion Şuhane” Frumosu.

Ce vom fi?

O şcoală europeană cu o bază materială modernă, înscrisă pe traiectoria ascendentă spre perfecţionarea procesului de învăţământ, ca rezultat al acţiunilor convergente ce vor avea la îndemână 3 elemente esenţiale: elevii, părinţii şi calitatea a tot ceea ce întreprindem ca o garanţie a durabilităţii realizării scopului propus.

În anul 2002 unitatea şcolară se redenumeşte luând numele unuia dintre iluştrii învăţători, Ion Şuhane, în concordanţă cu spiritul inovator şi creativ al celui care devine "patronul” spiritual al instituţiei.

Principiile ce stau la baza dezvoltării şcolare şi instituţionale sunt:

-  Principiul consensualităţii se regaseste la nivelul tuturor proiectelor si activitatilor

-  Principiul solidaritatii - răspunde nevoilor de educare a coopiilor in spiritul demnitatii,libertăţii si respectului fata de categoriile defavorizate, acordandu-se atentie prioritara intaririi coeziunii sociale in abordarea problematicii referitoare la copil.

-Principiul educaţiei timpurii - vizeaza începerea educaţiei copiilor de la varsta de 2-3 ani, determinata de adevarul fundamental, conform căruia baza dezvoltării personalitatii o constituie vârstele mici.

-   Principiul desegregării - asigura cadrul necesar combaterii fenomenului de desegregare la nivelul unităţilor de invatamant.

Finalităţi educaţionale

Unitatea de învăţământ preuniversitar, Şcoala Gimnazială “Ion Şuhane” Frumosu, are ca finalităţi educaţionale în formarea personalităţii umane:

ü      formarea capacităţii de a reflecta asupra lumii, de a formula şi de a rezolva probleme pe baza relaţionării cunoştinţelor din diferite domenii;

ü      valorizarea propriilor experienţe în scopul unei orientări profesionale optime pentru piaţa muncii şi/sau pentru învăţământul liceal

ü      dezvoltarea capacităţii de integrare activă în grupuri socioculturale diferite: familie, mediu

   profesional, prieteni etc.

ü      dezvoltarea competenţelor funcţionale esenţiale pentru reuşita socială: comunicare, gândire critică, luarea deciziilor, prelucrarea şi utilizarea contextuală a unor informaţii complexe;

ü      cultivarea expresivităţii şi a sensibilităţii, în scopul împlinirii personale şi a promovării unei vieţi de calitate;

ü      formarea autonomiei morale.

1.2.2. CULTURA ORGANIZAŢIONALĂ

ü      Este caracterizată print-un ethos profesional bun. Trăsăturile dominante sunt cooperarea, munca în echipă, respectul reciproc, ataşamentul faţă de copii, respectul pentru prietenie, libertatea de exprimare;

ü      A fost elaborat regulamentul de ordine internă, care cuprinde norme privind, atât activitatea cadrelor didactice cât şi pe cea a elevilor;

ü      Climatul organizaţiei şcolare este deschis, stimulativ, caracterizat prin dinamism;

ü      Relaţiile dintre cadrele didactice sunt deschise, colegiale, de respect şi de sprijin;

ü      Directorul are o atitudine asertivă, democratică, de încredere în echipa de lucru, este receptiv, cooperant, comunicativ, dinamic, obiectiv, cu respect faţă de realizările organizaţiei şi a nevoilor ei.

1.2.3.  STRUCTURA UNITĂŢII ŞCOLARE

Dinamica populaţiei şcolare 2011-2012 2012-2013 2013-2014 Dinamică 4418  =112PR+139P+167G 413=102PR+154P+157G 404=96PR+161P+147G

Planul de şcolarizare

Nivel de învăţământ

Realizat 2013-2014

Perspectivă 2014-2015

Perspectivă 2015-2016

Perspectivă  2016-2017

Dinamica

Nr. Clase/ grupe	Nr. Elevi	Nr. Clase/ grupe	Nr. Elevi	Nr. Clase/ grupe	Nr. Elevi	Nr. Clase/ grupe	Nr. Elevi
Învăţământ  preşcolar	5	96	5	80	5	70	5	62

învăţământ primar	9	161	9	152	8	144	8	142
învăţământ gimnazial	8	147	8	148	7	132	6	122

În anul şcolar 2013-2014 unitatea şcolară are 22 de clase/ grupe - 404 elevi/ prescolari.    

Planul de şcolarizare este aprobat anual de Inspectoratul Şcolar al Judeţului Suceava, în baza Proiectului şi a Memoriului de Fundamentare elaborat de către director şi aprobat de Consiliul de Administraţie şi Consiliul Profesoral al unităţii şcolare. Dimensionarea acestuia - cantitativ (ca număr de locuri) - se realizează în funcţie de recensământul care se realizează la nivelul şcolii, dar cota ridicată a şcolii atrage şi elevi din împrejurimi.

Prin politica educaţională pe care o promovează Şcoala Gimnazială “Ion Şuhane” Frumosu favorizează accesul nediscriminatoriu la instruire şi educaţie indiferent de sex, rasă, naţionalitate,

apartenenţă politică sau religioasă, potrivit Constituţiei României şi principiilor Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului şi a Convenţiei cu privire la Drepturile Copilului.

În perioada analizată admiterea absolvenţilor în nivelul de învăţământ liceal s-a realizat în proporţie de 92,3%.

Personalitatea şcolii se concretizează în relaţia optimă de colaborare profesor-elev, în climatul şcolar şi orientarea educaţiei spre valori, formarea capacităţilor privind acomodarea la nevoile de calificare resimţite în economie, administraţie, viaţă socială şi culturală.

Climatul şcolar şi ambianţa pedagogică se realizează prin organizarea şi dirijarea condiţiilor de mediu, motivaţiilor de ordin moral, profesional, estetic şi material; mediul intern şi cultura organizaţională a unităţii şcolare se întemeiază pe muncă, justiţie socială, respectul faţă de drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi faţă de valorile democratice.

1.2.4. RESURSE UMANE

Obiectivul principal al Şcolii Gimnaziale “Ion Şuhane” Frumosu, constă în desăvârşirea la tineri a unei personalităţi active, competente, motivate şi creative, capabile de opţiune şi decizie, prin dobândirea unei culturi generale orientate spre domeniile: informatică, matematică şi ştiinţe ale naturii, limbi moderne de circulaţie internaţională.

Aprofundarea cunoştinţelor în concordanţă cu programele examenelor de evaluare naţională şi admitere în învăţământul liceal are ca finalitate accesul absolvenţilor la niveluri superioare de învăţământ, inserţia activă a forţei de muncă într-un mediu social a cărui caracteristică este accelerarea ritmului schimbărilor armonizate cu aderarea la comunitatea europeană şi internaţională.

Infrastructura cu caracter uman este principala "bogăţie" a unităţii şcolare. Colectivul didactic este format din 29 cadre didactice din care 5 educatoare, 3 învăţători, 6 profesori învăţământ primar şi 15  profesori gimnaziu.

Personalul didactic, didactic auxiliar şi nedidactic îndeplineşte condiţiile de studii şi vechime prevăzute de Statutul Personalului Didactic şi Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011. Numărul de elevi raportat la numărul de norme didactice: 404 elevi/ 38,26 posturi

Personal didactic - AN ŞCOLAR 2013 - 2014

•   Colectivul de cadre didactice este stabil, format în proporţie de 72,4% din cadre didactice titulare. Stabilitatea colectivului permite şcolii elaborarea politicilor educaţionale pe termen mediu şi lung.

•   Relaţiile dintre cadrele didactice sunt destul de bune, nu există stări conflictuale. Colaborarea conducerii şcolii cu cadrele didactice este bună, există o permanentă comunicare şi respect reciproc.

•   Cadrele didactice se implică în problemele şcolii, în activităţile extracurriculare, manifestând dorinţa de formare continuă şi perfecţionare şi sunt deschise spre noutăţile reformei din domeniul învăţământului.

•  Cadrele didactice urmăresc modernizarea actului de predare - învăţare prin orientarea lui spre formare de capacităţi şi aptitudini, utilizând strategii participative. Relaţiile interpersonale sunt bazate pe colaborare,deschidere, comunicare.

           Număr de cadre didactice: 29

           Număr de cadre didactice calificate: 29

           Număr de cadre didactice cu gradul didactic I: 10

           Număr de cadre didactice cu gradul didactic II: 4

           Număr de cadre didactice cu definitivat: 9

           Număr de cadre didactice debutante: 6

Personal didactic auxiliar-administrativ şi nedidactic

      Secretariat 1 normă

      Bibliotecar 0,1 norme

      Contabil 1 normă .         

      îngrijitoare 4 norme

      muncitori 2 norme

      soferi 2 norme

1.2.5 RESURSE MATERIALE

•   22 săli de clasă toate cu mobilier mobil

•   1 laborator de fizică

•   1 laborator de chimie

•  3 laboratoare de informatică

•  3 cabinete : cabinet de geografie, muzică

•  Bibliotecă

•  sală de festivităţi

•  bază sportivă este compusă din:

-  sali de gimnastică improvizate

ECHIPAMENTE

Tehnică de calcul:

•  reţea de 37 de calculatoare situate în laboratoarele de informatică si birouri

•  videoproiectoare

•  1 cameră foto digitală

•  imprimante

•  copiatoare

•  scannere

•  flipchart-uri

Audio - video:

•   1 televizor

-   1 DVD player

•  staţie de amplificare

Comunicaţii:

•  telefoane fixe la PJ si structuri

•  faxuri

•  conexiune la internet

1.2.6 RESURSE INFORMAŢIONALE

  Bibliotecă şcolară

      Fond carte peste 14000 volume

   Internet

1.2.7 RESURSE FINANCIARE

Surse de finanţare:

      Bugetul local - Consiliul Local Frumosu

      Bugetul de stat

      Mici sponsorizări- donaţii

ANALIZA SWOT

an şcolar  2012-2013

Puncte tari

·          Existenţa unei biblioteci cu peste 14000 de volume

·          Încălzire centrala pentru 1 corp de clădire

·          Există 3 laboratoare de informatică conectate la Internet

·          Discipline opţionale pentru toate nivelurile

·          Organizarea activităţii didactice educative extracurriculare la nivelul consorţiului şcolar ,,Şanse egale”

·          Conducerea şcolii consideră CEAC ca un ajutor în monitorizarea activităţii din şcoală şi se implică în implementarea efectivă a tuturor principiilor calităţii;

·          Corp profesoral bine pregătit din punct de vedere metodico - ştiinţific;

·          Implicarea efectivă a elevilor în viaţa şcolii;

·          Bună colaborare cu comunitatea locală;

·          Colaborare eficientă cu agenţii economici;

·          Predarea - învăţarea – evaluarea  se realizează în funcţie de stilurile individuale de învăţare ale elevilor ;

·          Diseminarea informaţiilor privind CEAC în şcoală şi comunitate.

·          Activitate extracurriculară şi extraşcolară bogată valorificându-se potenţialul creativ al elevului;

·          Derularea proiectelor educaţionale la nivelul şcolii conform graficelor;

·          Preocupare permanentă pentru creşterea siguranţei în  unitatea şcolară

·          Eliminarea factorilor de risc cu privire la securitatea elevilor

·          Depistarea, raportarea, prevenirea fenomenului de violenţă prin colaborare cu toţi factorii responsabili

·          Colaborare cu CJRAE Suceava

·          Diversitatea programului de activităţi şcolare şi extrascolare

·          Promovarea imaginii şcolii prin participare la concursuri simpozioane, sesiuni de comunicări ştiinţifice şi creativitate didactică,olimpiade naţionale-judeţene-locale

·          Respectarea paradigmei actualelor programe

·          Comunicarea manageriala este eficienta, urmărindu-se îmbunătăţirea rezultatelor obţinute de şcoală

·          Lipsa stărilor conflictuale

 Puncte slabe

·         Completarea bazei materiale laboratoare

·         Utilizarea insuficientă a sistemului informatizat AeL

·         Implicarea unui număr mic de cadre didactice în realizarea activităţilor extraşcolare propuse

·         Lipsa de fonduri suficiente şi chiar greutatea obţinerii lor pentru a motiva rezultatele elevilor merituoşi ai scolii

·         Cursuri de formare

·         Nu se aplica întotdeauna tehnici docimologice, standardizate de evaluare, astfel încât la evaluarea naţională rezultatele au fost concludente

·         Neadaptarea la particularitatile clasei a documentelor de proiectare si planificare

·         Caracter expozitiv in cadrul demersului didactic ( unele cadre didactice)

·         Lipsa unui cabinet medical şcolar

·         Anumite discipline alese ca CDS - uri nu răspund nevoilor reale ale beneficiarilor

·         Nerespectarea programului de pregătire suplimentară ( la unele discipline)

·         Lipsa bazei legale de a diminua abandonul şcolar la învăţământul obligatoriu

Oportunităţi

• Generalizarea instrumentelor de asigurare a calităţii în educaţie cu implicaţii ce favorizează formarea cadrelor didactice şi nivelul de pregătire profesională a elevilor ;
• Disponibilitatea agenţilor economici pentru dezvoltarea parteneriatului cu şcoala ;
• Implicarea comunităţii locale în susţinerea procesului instructiv –educativ şi în viaţa şcolii ;

·        Posibilitatea implicării în programe de cooperare naţionale şi internaţionale;

·        Lărgirea ofertei de formare continuă a personalului didactic;

• Existenţa multor posibilităţi de informare şi de formare a cadrelor didactice ;
• Accentuarea rolului parteneriatelor în dezvoltarea unităţilor şcolare;
• Completarea fondului de carte din biblioteci şi adaptarea acestuia la programele şcolare ;
• Continuarea dotării cu mijloace moderne de învăţământ;
• Găsirea resurselor financiare extrabugetare pentru dotarea şi utilarea unităţilor prin contracte de sponsorizare şi parteneriate specifice.
• Disponibilitatea autorităţilor locale şi a agenţilor economici pentru dezvoltarea şi susţinerea actului educaţional;

           Factori de risc

• Sistem legislativ instabil şi inconsecvent;
• Lipsa fondurilor guvernamentale pentru motivarea elevilor şi cadrelor didactice capabile de performanţă;
• Situaţia socio-economică precară a familiilor din care provin unii copii/ elevi;
• Motivaţia financiară scăzută a personalului, în condiţiile introducerii noilor reglementări privind salarizarea, odată cu dispariţia unor forme de stimulare profesională consacrate - salarii de merit, premii trimestriale şi anuale, sporuri etc.
• Scăderea populaţiei şcolare ca rezultat al scăderii natalităţii şi a migraţiei unor categorii de locuitori ;
• Lipsa de interes manifestată de unele cadre didactice pentru propria formare profesională ;
• Posibilitatea creşterii ratei abandonului şcolar în condiţiile în care nu se stabilesc măsuri şi programe de prevenire a acestui fenomen ;

·        Lipsa unor prevederi specifice în legislaţia şcolară care să permită atenţionarea/sancţionarea cadrelor didactice dezinteresate faţă de propria dezvoltare profesională;

• Potenţialul economic scăzut al familiilor elevilor ;
• Scindarea nucleului familial, în special prin plecarea unuia dintre părinţi în străinătate;
• Neimplicarea familiei în dezvoltarea personalităţii şi a cultului muncii la elevi ;
• Lipsa locurilor de muncă pentru absolvenţi ;
• Degradarea mediului înconjurător.

CAPITOLUL II

II.1. MISIUNEA ŞCOLII:

"O ŞCOALĂ PENTRU TOŢI, O ŞCOALĂ PENTRU FIECARE" Misiunea scolii este :

Scoala noastra isi propune sa devina locul unde toti copiii isi vor defini si dezvolta personalitatea, parintii vor gasi un partener de calitate in educatie, iar educatorii vor oferi tuturor stiinta de a reusi.

II.2.VIZIUNEA ŞCOLII:

“Şcoala are rostul să te ridice undeva de unde să-ţi fie ruşine să mai cobori.”                                                                                                                 Paul Louis Lampert                                                                                                                                                                Telul nostru este sa ne menţinem prestigiul de unitate şcolara de referinţa, integrata nevoilor sociale ale comunitatii, care sa realizeze astazi pregătirea pentru viitorul de mâine.

III. 3.VALORI ŞI PRINCIPII CULTIVATE Şl PROMOVATE DE ŞCOALĂ:

Cooperare: să realizăm lucruri mai bune împreună: elevi, cadre didactice, părinţi, personalul şcolii, comunitate.              Autonomie: să acţionăm şi să luăm decizii în mod autonom, să avem iniţiative, să ne formăm un stil de viaţă eficient.             “Lucrul bine făcut”: să ne înbunătăţim continuu munca pe care o desfăşurăm, să nu facem risipă de timp, energie, material, bani, ş.a.               Responsabilitate: să ducem la îndeplinire atribuţiile care ne revin, să ne asumăm răspunderea.              Integritate: să avem puterea  de a spune întotdeauna adevărul, să acţionăm onest în gând şi în faptă.             Colegialitate şi generozitate: să creăm împreună un climat de siguranţă şi încredere reciprocă, de întrajutorare şi compasiune pentru depăşirea momentelor dificile din viaţă, de simpatie şi sprijin moral; să nu fim indiferenţi la ceea ce se întâmplă în jurul nostru.

CAPITOLUL III

III.1. ŢINTE STRATEGICE

Dezvoltarea şi modernizarea instituţională a Şcolii Gimnaziale "Ion Şuhane" Frumosu in perioada 20l3-2017 are următoarele ţinte strategice:

1. . Dotarea a doua sali de clasa cu mobilier nou; achizitionarea unui video-proiector si a doua flip-chart-uri;

2. Functionarea sistemului informatizat AEL;

3. Promovarea imaginii scolii (revista, pagina web);

4. Infiintarea asociatiei de parinti;

5. Asigurarea serviciilor de asistenta psihologica;

6. Participarea a cel putin trei cadre didactice de la invatamantul gimnazial la cursuri de formare continua acreditate.

REFORMA ŞI PERSONALIZAREA PROCESULUI  INSTRUCTIV-EDUCATIV

Reforma şi personalizarea curriculum-ului impune ca prioritate in perioada 2013-2017 armonizarea celor trei componente ale acestuia in vederea recuplării învăţământului la nevoile de calificare resimţite in economie, administraţie, viaţă socială şi cultură. In contextul actual socio-economic şi politic misiunea şcolii se identifică cu opţiunea pentru modernitate şi performanţă.

Deschiderea continuă a societăţii româneşti spre valorile democratice internaţionale coroborate cu provocările globalizării economiei mondiale şi de integrarea in Uniunea Europeană creează numeroase oportunităţi in ceea ce priveşte mobilitatea forţei de muncă şi abordarea (prin planul de şcolarizare) unor specializări profesionale specifice societăţii tehnologice şi informaţionale moderne. Componentele curriculum-ului trebuie să asigure practicarea unui învăţământ  care să profileze caractere şi să asigure formarea tânărului apt să facă faţă schimbărilor rapide.

Proiectarea curriculară, pentru perioada 2013-2017 are in vedere următoarele obiective strategice:

v     asigurarea finalităţilor educaţionale şi a egalităţii şanselor pentru toţi absolvenţii (promovarea examenelor nationale, accesul in niveluri superioare de invăţământ);

v     organizarea unui proces de invăţământ flexibil şi diversificat (TC + CDS) raportat la necesităţile şi optiunile elevilor;

v     stimularea competiţiei şi orientarea spre centre de excelenţă a elevilor capabili de performanţă;

v     readucerea invăţării in orele de clasă şi reducerea dependenţei succesului şcolar de "învăţământul paralel";

v     asigurarea tehnicilor de învăţare  individuală necesare pe parcursul intregii vieţi;

v     realizarea de programe de studiu personalizate şi atractive pentru disciplinele opţionale oferite;

v     flexibilitatea deciziilor curriculare la nivelul unităţii şcolare, a catedrelor şi cadrelor didactice;

v     proiectarea disciplinelor opţionale pe parcursul unui semestru, a unui an şcolar sau pe intreg ciclu de învăţământ după următoarea schemă principală de elaborare:

-argument;

-obiective de referinţă şi activităţi de învăţare;

- listă de conţinuturi;

- modalităţi de evaluare;

v     corelaţia funcţională între discipline şi arii curriculare;

v     formarea capacităţilor de a aborda complet o problemă, de a formula idei şi de a testa soluţii;

v     flexibilitatea evaluărilor ( initiale, pe parcurs şi sumative);

v     predare şi asistenţă la ore cu echipe formate din profesori de specializări apropiate pentru dinamizarea activităţii şi asigurarea interdisciplinaritaţii;

v     crearea abilităţilor de utilizare a tehnicii de calcul, accesul la resursele informaţionale din ţară şi străinătate;

v     promovarea valorilor moral-civice, culturale specifice societăţii democratice;

v     proiectarea şi dezvoltarea de opţionale noi (discipline) care să asigure competenţe în domenii diverse:

v     educaţia in spiritul comunicării interculturale, educaţia informaţională, educatia economică, educaţia antreprenorială, educaţia juridică, educaţia moral-civică, estetică şi cultivarea sensibilităţii.

v     dotarea a doua sali de clasa cu mobilier nou; achizitionarea unui video-proiector si a doua flip-chart-uri

CREŞTEREA CALITĂŢII FLUXURILOR DE ELEVI ŞI ASIGURAREA FINALITĂŢILOR EDUCAŢIONALE

Desăvârşirea personalităţii copilului este un proces de durată. Desfăşurarea lui pe parcursul şcolarizării în ciclul primar şi gimnazial are ca punct terminus exprimarea opţiunii in ceea ce priveşte continuarea studiilor. Acesta este un act de maturitate cu profunde semnificaţii.

Obiectivele strategice in formarea potentialului uman reprezentat de fluxurile de elevi care optează pentru unitatea şcolară sunt:

v     întărirea suportului şi statutului social al elevului;

v     crearea condiţiilor cele mai optime funcţionării instituţiei de învăţământ;

v     functionarea sistemului informatizat AEL;

v     crearea autonomiei morale şi iniţiativei proprii în alegerea carierei;

v     formarea în spiritul cunoaşterii şi respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, al demnitaţii şi toleranţei, a schimbului liber de opinii intr-o societate democratică.

v     insuşirea valorilor morale ale statului de drept a economiei de piaţă bazată pe respectul proprietăţii şi pe competiţia liberă;

v     asigurarea unor tehnici de muncă pentru formarea intelectuală, formarea competenţelor cheie necesare într-o societate a cunoaşterii;

v     asigurarea condiţiilor speciale de studiu şi instruire pentru elevii capabili de performaţă cu atenţie deosebită pentru elevii din învăţământul gimnazial.

v     adaptabilitatea la schimbare şi la ritmul ei;

v      stimularea potenţialului creativ, intuitiv şi imaginativ;

v     incurajarea potentialului de proiecţie (planificare), materializare şi evaluare;

v     dezvoltarea capacităţii de integrare activă in grupuri sociale (familie, mediu şcolar, mediu profesional);

v     decizia personală în asumarea riscului; activitatea in echipă, colaborarea, evaluarea şi reevaluarea rezultatelor, responsabilitatea pentru o activitate realizată;

v     dobândirea competenţelor lingvistice pentru comunicarea orală şi scrisă în cel puţin o limbă de circulaţie internaţională;

v     insuşirea tehnicii şi vocabularului de comunicare interpersonală şi social.

v     dobândirea capacităţii de utilizare a tehnologiilor asistate de calculator in activitiiţile practice;

v     formarea responsabilităţii pentu propria dezvoltare şi sănătate;

v     dobândirea increderii in sine şi in reuşita personală;

v     crearea capacităţii de evaluare a colectivului, a membrilor lui şi a propriei persoane;

v     asigurarea unui climat şcolar de sigurantă fizică şi psihică;

v     asigurarea serviciilor de asistenta psihologica;

  ÎMBUNĂTĂŢIREA STANDARDELOR  DE PERFORMANŢĂ A RESURSELOR

UMANE ŞI A MANAGEMENTULUI ŞCOLAR

Nevoile de formare a personalului sunt extrem de diversificate şi cuprinzătoare şi se referă la conceptul modern de formare continuă şi la educaţia pe parcursul întregii vieţi.

Întreaga activitate are ca scop final asigurarea formării centrate pe elevi, abordarea interdisciplinară, utilizând metodele interactive, evaluarea de competenţe şi atingerea unor performanţe superioare.

Gestionarea şi reforma resurselor umane are următoarele obiective strategice:

v     reforma managementului şcolar prin descentralizare şi întărirea autonomiei colectivelor de catedră (la nivelul catedrelor, claselor);

v     pregătirea managerială specializată a personalului didactic ca parte a formării profesionale;

v     perfecţionarea cadrelor didactice in sensul caracterului formativ al învăţământului şi renunţarea la învăţământul teoretizat (dopat cu date nesemnificative);

v     folosirea metodelor eficiente de predare/învăţare (dezbateri participative, interactive) care presupun cunoaşterea potenţialului intelectual şi psihologic al fiecărui elev);

v     organizarea formării continue a personalului didactic pe baze moderne;

v     participarea a cel putin trei cadre didactice de la invatamantul gimnazial la cursuri de formare continua acreditate;

v     stimularea cadrelor didactice să cunoască bine cel puţin o limbă de circulaţie internaţională (organizarea de cursuri la nivelul fiecărei catedre);

v     însuşirea deprinderilor de utilizare a tehnicii de calcul şi accesare a internetulului - colaborări cu cadre didactice din ţară şi străinătate pe diferite teme care să vizeze perfecţionarea învăţământului românesc;

v     valorificarea la maximum a cadrului legislativ în domeniul formării şi perfecţionării cadrelor (accesul la programe naţionale şi internaţionale de pregătire profesională).

v     formarea continuă a tuturor membrilor colectivului profesoral atât la nivelul unitătii şcolare cât şi prin centre specializate: Inspectoratul Şcolar Judeţean, Casa Corpului Didactic, Agenţia Natională pentru Programe Comunitare, Universităţi;

v     formele de perfecţionare promovate:

-autoperfecţionare-studiu autoindus;

-cursuri prin corespondenţă (pachete informaţionale, proiecte, cursuri metodologice);

-perfecţionare in cadrul unor programe regionale, naţionale şi internaţionale.

v     cunoaşterea fiecărui membru al colectivului printr-o observare atentă, analiza obiectivă a rezultatelor activităţii, distribuţia judicioasă a sarcinilor şi evaluarea periodică a rezultatelor;

v     iniţierea de activităţi de consiliere şi orientare a cadrelor didactice raportate la proiectele unitaţii şcolare pe termen scurt şi mediu, a misiunii, obiectivului şi prsonalităţii unităţii şcolare;

v     reconsiderarea raportului între "sancţiune şi recompensă"; valorificarea potenţialului de stimulare creat de Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011 şi a Legii nr. 284/2010, lege cadru privind salaizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice - gradaţii de merit, premii, distincţii etc. şi de legislaţia în domeniul autonomiei, descentralizării şi utilizării resurselor extrabugetare - creşteri salariale, premii etc.;

v     perfecţionarea sistemului de evaluare a personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic pe baza evaluării anuale în conformitate Legea Educaţiei Naţionale nr.l/2011, Legea nr. 284/2010, lege cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice şi cu Ordinul M.E.C.T.S. 3860 din 10.03.2011 privind aprobarea criteriilor şi metodologiei de evaluare a performanţelor profesionale anuale ale personalului contractual (care include: autoevaluare, evaluarea şefului ierarhic superior, a Consiliului de Administraţie) consemnată în fişe pe baza cărora  se stabilesc punctajele, calificativele şi coeficienţii de multiplicare pentru stabilirea salariilor întregului personal;

v     monitorizarea performanţelor obţinute de fiecare membru al colectivului şi cuantificarea lor în funcţie de competenţă, importanţa muncii ca bază pentru promovare profesională;

v     crearea dimensiunii participative, investind în capacităţile fiecărui membru al colectivului, în posibilitatea de a desăvârşi "valori" in fiecare domeniu de activitate;

v     creşterea rolului Consiliului de Administraţie, a Consiliului Profesoral şi a catedrelor in gestionarea şi formarea resurselor umane;

v     creşterea rolului managerului şi a echipei manageriale în formarea colectivelor de colaboratori, în promovarea "omului potrivit la locul potrivit", în alocarea resurselor umane existente şi identificarea posibilităţilor de optimizare a valorii capitalului uman disponibil.

AMELIORAREA ŞI MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII  ŞI GENERALIZAREA

ACCESULUI  LA  INFORMAŢIA ELECTRONICĂ

Ameliorarea şi modemizarea bazei tehnico-materiale este unul din scopurile strategice prioritare pentru perioada 2013-2017. Aceasta presupune utilizarea cu maxim de eficienţă a cadrului normativ şi legislativ în ce priveşte descentralizarea şi autonomia instituţională.

Modernizarea infrastructurii existente se structurează pe trei direcţii principale şi are următoarele obiective strategice:

a)      Investiţii de capital

Fondurile destinate cheltuielilor de capital în măsura în care acestea vor fi alocate vor fi dirijate către următoarele obiective de investiţii:

v   Reamenajarea laboratoarelor şcolare (fizică şi chimie) şi a cabinelor de geografie şi muzică, şi dotarea lor cu mobilier adecvat;

v   Modernizarea pardoselilor din sălile de clasă;

v   Demersuri pentru amenajarea unei baze sportive proprii.

v   Finalizarea pavării curţii şcolare de la şcoala gimnazială şi modernizarea curţilor de la celelalte structuri şi a spaţiilor verzi (coşuri de curte, brazi, flori).

v     Aprovizionarea cu material bibliografic, manuale, reviste, etc.

v     Dotarea cu obiecte de inventar (table şcolare, videoproiectoare, flip-chart-uri).

b)      Sporirea resurselor financiare

Având în vedere situaţia economico-financiară la nivel macroeconomic este necesară dimensionarea finanţării asigurate de la bugetul de stat, de la bugetul local precum şi a veniturilor extrabugetare în raport cu cheltuielile reclamate de funcţionarea instituţiei pentru:

v     eliminarea gradului de incertitudine a obţinerii veniturilor şi a riscurilor asociate;

v     dimensionarea şi fundamentarea economicoasă, eficientă şi eficace a cheltuielilor;

v     fundamentarea necesarului pentru investiţii şi realizarea achiziţiilor publice la nivelul celei mai avantajoase oferte sub raportul calitate/preţ;

v     atragerea de finanţări externe (în principal de la Comunitatea Europeană) pe baza concursului de proiecte;

v     finanţări din partea agenţilor economici;

v     Infiintarea asociatiei de parinti;

În perioada 2013-2017 se previzionează o scădere a veniturilor extrabugetare.

Se vor identifica şi alte mijloace pentru atragerea de surse financiare pe bază de proiecte (studii de fezabilitate, analize economico-financiare pertinente) programe europene în funcţie de oportunităţile oferite de evoluţia mediului economic şi de facilităţile legislative.

Anual se vor întocmi proiecte de buget pentru fiecare sursă de finanţare, contracte cu comunitatea locală, cu agenţii economici, cu Consiliul Reprezentativ al Părinţilor şi fundaţii interesate în susţinerea financiară a educaţiei, astfel incât să se obţină sursele necesare.

Utilizarea surselor financiare provenite din cele trei forme de finanţare (buget de stat, buget local, venituri proprii) se va face cu aprobarea Consiliul de Administraţie, stabilindu-se priorităţile pe termen mediu şi lung.

Crearea unui sistem informatic şi informaţional fiabil şi fezabil care să gestioneze resursele de "hard" şi “soft” la nivelul întregii unităţi şcolare este o preocupare managerială prioritară pentru perioada următoare.

În perioada 2013-2017 se va finaliza activitatea de dotare a tuturor cabinetelor didactice cu calculator şi echipamente periferice specifice.

Accesul permanent la Internet va fi generalizat. Toate disciplinele de studiu vor beneficia de soft specializat astfel încât predarea să capete un caracter dinamic şi să răspundă nevoilor societăţii informaţionale.

3.1.5. ADAPTAREA OFERTEI DE EDUCAŢIE

Opţiunea managerială pentru următorii ani este aceea de menţinere a unităţii şcolare la dimensiunea actuală (ca număr de clase şi de personal) titularizarea de personal didactic. Oferta educaţională pentru perioada 2013-2017 va suporta transformări în ceea ce priveşte numărul de discipline opţionale conform legii şi diversificarea lor.

Respectând principiul egalităţii şanselor, trunchiul comun asigură fiecărui elev dreptul la o educaţie şcolară comună, un fond de cunoştinţe de bază în temeiul cărora să promoveze cu success examenele de finalizare a studiilor şi concursurilor organizate la nivel naţional.

3.1.5.1. Trunchiul comun

Însuşirea la nivel maximal a cunoştinţelor cerute de prograrnele şcolare şi îndeplinirea obiectivelor prevăzute de acestea trebuie să constituie preocuparea primordială a întregului colectiv didactic.

Fiecare catedră (comisie metodică) va întocmi anual şi semestrial programe concrete care să asigure dobândirea cunoştinţelor şi capacităţi1or necesare prin:

- ore de consultaţii (aprofundarea temelor şi capitolelor care fac obiectul programelor de examen);

- elaborarea de materiale auxiliare (ghiduri de pregătire, culegeri de subiecte propuse);

- simulări de examene;

Trunchiul comun desăvârşeşte personalitatea adolescentului prin cultură generală orientaţi în dorneniile indicate în mod precis de Curriculum-ul Naţional şi dezvoltă capacitatea de a-ţi mobiliza propriile resurse.

Opţiunile managerial privind dezvoltarea curriculară au în vedere următoarele direcţii:

v     afectarea numărului de ore pentru temele din programele de invăţământ prevăzute de trunchiul comun în funcţie de necesarul impus, de realităţile obiective identificate la nivelul fiecărei clase şi de experienţa cadrului didactic);

v     la clasele a VIII-a elevii şi părinţii vor fi informaţi lunar asupra stadiului pregătirii 1or pentru examenul de finalizare (pe baza rezultatelor obţinute la testările din materia prevăzută de programele pentru examene);

v     stimularea creşterii responsabilităţii şcolii şi a elevului pentru calitatea şi finalitatea procesului educativ;

v     asigurarea finalităţii curriculum-ului prin formarea unui absolvent autonom, activ, competent, motivat, capabil de opţiune şi decizie;

3.1.5.2. Curriculum-ul la decizia şcolii

Din punct de vedere al politicii educaţionale a unităţii şcolare prin curriculumul la decizia unităţii şcolare se stimulează promovarea acelor valori şi practici sociale care să asigure individualizarea personalităţii instituţiei la nivel local, regional şi naţional şi să asigure succesul absolvenţilor săi.

Dezvoltarea curriculară trebuie să promoveze deschiderea interdisciplinară şi proiectarea centrării pe competenţe, creşterea transparenţei actului didactic şi "construirea" lui ca un răspuns la nevoile concrete ale comunităţii.

Competenţele generale (care se urmăresc a fi formate la elevi pe parcursul treptei gimnaziale de şcolaritate) precum şi competenţele specifice se stabilesc în funcţie de opţiunea, înclinaţiile şi interesul elevilor pentru identificarea carierei (continuarea studiilor ).

Curriculum-ul la decizia şcolii trebuie să realizeze inovaţia curriculară locală (la nivelul fiecărei catedre şi cadru didactic) şi flexibilizarea deciziei curriculare.

Opţiunile manageriale privind dezvoltarea curriculum-ului la decizia şcolii impun:

v     elaborarea proiectului clasei (valabil pe 4 ani) pentru clasele a V-a;

v     profesorii propun discipline, cursuri, teme opţionale, în funcţie de preocupările şi experienţa lor, de interesul şi solicitările elevilor;

v     proiectarea disciplinelor opţionale se realizează pe perioade de timp de la un semestru la 4 ani (cursuri de l oră pe săptămână, indicându-se precis obiectivele şi contribuţia acestora la formarea culturii generale sau la pregătirea la o anumită disciplină);

v     oferta globală de cursuri opţionale va cuprinde dublul numărului de ore faţă de posibilitatea de opţiune a elevilor;

v     proiectarea ofertei disciplinelor opţionale ca "un tot unitar" respectând structura unităţii şcolare şi durata şcolarităţii în învăţământul gimnazial;

v     proiectarea fiecărei discipline opţionale va conţine:

- argumentul;

- competenţe specifice;

- competenţe generale (pentru opţionalele propuse pentru întreg ciclul gimnazial);

- conţinuturi;

- valori şi atitudini;

- sugestii metodologice;

v     proiectarea disciplinelor opţionale în funcţie de structura ofertei educaţionale (nivele de învăţământ), de resursele existente (materiale şi umane) şi de ţintele strategice pe termen scurt şi mediu;

v     proiectarea ofertei curriculare implică întreg colectivul didactic coordonat de şefii de catedre şi Consiliul Şcolar;

v     predarea disciplinelor opţionale pe baze atractive uzându-se de strategii didactice noi şi de metode de evaluare performante;

v     informarea corespunzătoare a părinţilor şi elevilor asupra rolului disciplinelor opţionale, a dezvoltării rutelor individuale de pregătire;

v     disciplinele alese de elevi şi parinţi pentru a fi studiate sunt obligatorii pentru un an şcolar;

v     dobândirea competenţelor de comunicare în limbi de circuculaţie internaţională se asigură prin studiul a două limbi străine (limba engleză, limba franceză) la clasele de gimnaziu;

v     formarea unui absolvent compatibil cu societatea informatizată se realizează prin asigurarea cunoştintelor de utilizare a tehnicii de calcul şi de accesare a Internetului (oferta curriculară a unităţii şcolare propune studiul informaticii la nivelul maxim admis de planul de învăţământ);

v     adaptarea permanentă a ofertei curriculare la nevoile de educaţie şi calificare resimţite la un moment dat şi compatibilizarea cu practicile sistemelor de învăţământ europene;

v     transferul de experienţă, metode şi strategii didactice de la unităţi şcolare de acelaşi nivel din ţară şi din străinătate;

v     compatibilizarea europeană a curriculum-ului prin programele internaţionale realizate şi cele care vor fi realizate prin Agenţia Naţională Pentru Programe Comunitare în perioada 2013-2017;

Pachetele de discipline opţionale vizează, formarea unui sistem de cunoştinţe, abilităţi, şi aptitudini care individualizează personalitatea absolventului şi îi asigură competenţa în următoarele domenii de interes:

    1. Educaţia în spiritul comunicării interculturale:

v     dobândirea de competenţe de comunicare în limba engleză, limba franceză;

v     familiarizarea cu valorile culturale internaţionale;

v     accesul la informaţia ştiinţifică şi tehnologia modernă;

v     studiul unor discipline ca: informatica, matematica, chimia, geografia, discipline tehnologice, în limba franceză sau limba engleză;

2. Educaţia informaţională

v     interpretarea informaţiei prin simularea proceselor virtuale şi în timp real

v     utilizarea echipamentului multimedia;

v     proiectarea asistată de calculator ;

3. Educaţia moral-civică

v     drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului;

v     promovarea valorilor şi practicilor specifice democraţiei;

v     drepturi şi îndatoriri cetăţeneşti;

4. Educaţia estetică şi dezvoltarea sensibilităţii

v     rolul artei în formarea personalităţii individului;

3.1.6. OPTIMIZAREA RELAŢIILOR INTERSISTEMICE, COMUNITARE ŞI INTERNAŢIONALE

Interacţiunea şcolii cu mediul social, cultural şi economic presupune transformarea ei în centru de resurse educaţionale şi de servicii oferite comunităţii.

Acest deziderat se poate realiza numai prin creşterea autonomiei instituţiei şcolare, descentralizarea administrativă şi financiară şi dezvoltarea, promovarea şi moderizarea relaţiilor interne şi externe.

Succesul procesului de perfecţionare a actului educaţional depinde de măsura în care sunt valorificate şi amplificate relaţiile instituţiei cu mediul social în care activează.

Perfecţionarea relaţiilor intersistemice, comunitare şi internaţionale pentru perioada 2013-2017 vizează următoarele obiective strategice:

v     centrarea activităţii pe nevoile "clienţilor" (elevi, părinţi, comunitate);

v     colaborarea eficientă cu personalul - crearea unui climat de muncă pozitiv, motivant;

v     abordarea unui stil managerial (la nivelul şcolii, catedrelor, claselor) eficient flexibil;

v     creşterea rolului informaţiei, a capacităţii organizatorice şi mobilizatoare, perfecţionarea sistemului de evaluare fazială şi finală tehnică şi economică;

v     reprezentarea eficientă a unitiiţii şcolare raportată la factorii externi (comunitate, foruri ierarhice superioare, autorităţi locale şi judeţene, organe de ordine publică, reprezentanţii cultelor, instituţii similare din ţară şi străinătate, agenţi economici, asociaţii, fundaţii şi organizaţii interesate în susţinerea învăţământului, colective de părinţi);

v     implicarea in activitatea şcolii a partenerilor sociali şi asigurarea posibilităţii acestora de a influenţa deciziile la nivelul unităţii şcolare;

v     Promovarea imaginii scolii (revista, pagina web);

v     asigurarea transparenţei în activitatea şcolii printr-o relaţie permanentă cu massmedia la nivel local, judeţean, naţional şi internaţional;

v     angajarea de parteneriate pe bază de proiecte şi contracte cu instituţii, asociaţii, fundaţii şi agenţi economici în scopul realizării obiectivelor unităţii şcolare;

Perfecţionarea relaţiilor externe în perioada 2013-2017 valorifică relaţiile deja stabilite cu unităţi şcolare de acelaşi nivel din judeţ, regiune, din ţară şi străinătate, organismele ierarhice superioare, instituţiile administraţiei publice, organe de ordine publică instituţii şi organizaţii interesate în susţinerea educaţiei, agenţi economici, reprezentanţi ai cultelor etc.

CAPITOLUL IV

REALIZAREA ŞI IMPLEMENTAREA PROIECTULUI:

În realizarea proiectului s-a ţinut cont de realitatea actuală a Şcolii, de informaţiile primite de la manageri si profesori cu experienţă, dar şi de literatura de specialitate în management educaţional.

Prezentul proiect de dezvoltate instituţională pe termen mediu, după avizarea în Consiliul

Profesoral şi aprobarea în Consiliul Administrativ, va deveni documentul principal pe baza căruia se vor elabora celelalte documente manageriale ale şcolii.

Anual, acest document va suferi modificări generate de schimbările datelor de intrare.